Cuprins Cap1-Notiuni generale Cap2-Arhitectura SEC Cap3-Sisteme de operare Capitolul1 Termenul informatica desemneaza stiinta procesarii sistematice a informatiei, în  special a procesarii cu ajutorul calculatoarelor. Termenul englez corespunzator este Computer Science (tradus: stiinta calculatoarelor). Istoric, informatica s-a dezvoltat ca stiinta din matematica, în  timp ce dezvoltarea primelor calulatoare îsi  are originea în  electrotehnica si telecomunicatii. De aceea, calculatorul reprezinta doar dispozitivul pe care sunt implementate conceptelor teoretice. Informaticianul olandez Edsger Dijkstra afirma: "În informatica  ai de-a face cu calculatorul, asa cum ai în  astronomie cu telescopul". Etimologie si istorie Termenul informatica informatica provine din alaturarea cuvintelor informatie si matematica. Alte surse sustin ca provine din combinatia informatie si automatica. Alan Turing (1912- 1954)Istoria informaticii începe înainte de  momentul aparitiei computerului digital. Înainte  de anul 1920, termenul de "computer" se referea în l.  engleza la un o persoana care efectua calcule (un functionar). Primii cercetatori în  ceea ce avea sa se numeasca informatica, cum sunt Kurt Gödel,  Alonzo Church si Alan Turing, au fost interesati de problema computationala: ce informatii ar putea un functionar uman sa calculeze având hârtie si  creion, prin urmarirea pur si simplu a unei liste de instructiuni, atât  timp cât este  necesar, fara sa fie nevoie ca el sa fie inteligent sau sa presupuna capacitati intuitive. Una din motivatiile acestui proiect a fost dorinta de a proiecta si realiza "masini realiza "masini computationale" care sa automatizeze munca, deseori plictisitoare si nu lipsita de erori, a unui computer uman. În  perioada anilor 1940, când  masinile computationale au cunoscut o evolutie accelerata, termenul de "computer" si-a modificat semnificatia, referindu-se de acum mai degraba la masini, decât la  predecesorii sai umani. [modifica] Importanta informaticii În  prezent, informatica îsi  gaseste aplicatii în toate  domeniile vietii. Prezenta ei este puternic amplificata de impactul pe care îl are Internetul.  Reteaua la nivel mondial a revolutionat comunicarea dintre companii, logistica, mass media, dar si viata privata a fiecarui individ. Mai putin vizibil, dar totusi omniprezent, informatica si-a câstigat un loc  stabil pâna si în  aparatele casnice, ca de exemplu video recorder-ul sau masina de spalat, în care sunt  în care sunt  inglobate asa- numitele embedded Systems (sisteme inglobate), care asigura acestor aparate un comportament mai mult sau mai putin "inteligent". Computerele pot administra, proteja, transmite si prelucra o mare cantitate de date într-un timp scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operatii este necesara o interactiune complexa între  sistemele de hardware si de software, care reprezinta domeniile fundamentale de cercetare în  Informatica. Marele avantaj al sistemelor computationale consta în  capacitate lor de a prelucra în  mod schematic cantitati enorme de informatii la o viteza foarte mare. S-a încercat si  implementarea capacitatilor perceptive ale omului în  sistemele informatice, însa  pâna în prezent  cu un succes foarte limitat. Un exemplu în  aceasta directie îl constituie  sistemele de recunoastere a chipului uman, chipului uman, sau/si de luare a deciziior atunci când nu se  dispune de toate datele necesare. Astfel de procese sunt studiate de o ramura specializata a informaticii, inteligenta artificiala. Astfel, în anumite  discipline restrânse pot fi  obtinute deja rezultate remarcabile. Totusi nu se poate înca vorbi  despre o modelizare a inteligentei umane. Ca sistem stiintific fundamental, informatica are, la fel ca si matematica, implicatii profunde în  multe alte domenii ale stiintei. Daca prin matematica se întelege un  "sistem de gândire formal",  atunci informatica se concentreaza pe ceea ce este "formal realizabil", adica ceea ce este realizabil din punctul de vedere al masinii. Studierea problemelor informaticii poate sa se apropie foarte mult de filozofie. Back Capitolul2 Termenul Termenul informatica desemneaza stiinta procesarii sistematice a informatiei, în  special a procesarii cu ajutorul calculatoarelor. Termenul englez corespunzator este Computer Science (tradus: stiinta calculatoarelor). Istoric, informatica s-a dezvoltat ca stiinta din matematica, în  timp ce dezvoltarea primelor calulatoare îsi  are originea în  electrotehnica si telecomunicatii. De aceea, calculatorul reprezinta doar dispozitivul pe care sunt implementate conceptelor teoretice. Informaticianul olandez Edsger Dijkstra afirma: "În informatica  ai de-a face cu calculatorul, asa cum ai în  astronomie cu telescopul". Etimologie si istorie Termenul informatica provine din alaturarea cuvintelor informatie si matematica. Alte surse sustin ca provine din combinatia informatie si automatica. Alan Turing (1912- 1954)Istoria 1954)Istoria informaticii începe înainte de  momentul aparitiei computerului digital. Înainte  de anul 1920, termenul de "computer" se referea în l.  engleza la un o persoana care efectua calcule (un functionar). Primii cercetatori în  ceea ce avea sa se numeasca informatica, cum sunt Kurt Gödel,  Alonzo Church si Alan Turing, au fost interesati de problema computationala: ce informatii ar putea un functionar uman sa calculeze având hârtie si  creion, prin urmarirea pur si simplu a unei liste de instructiuni, atât  timp cât este  necesar, fara sa fie nevoie ca el sa fie inteligent sau sa presupuna capacitati intuitive. Una din motivatiile acestui proiect a fost dorinta de a proiecta si realiza "masini computationale" care sa automatizeze munca, deseori plictisitoare si nu lipsita de erori, a unui computer uman. În  perioada anilor 1940, când  masinile computationale computationale au cunoscut o evolutie accelerata, termenul de "computer" si-a modificat semnificatia, referindu-se de acum mai degraba la masini, decât la  predecesorii sai umani. [modifica] Importanta informaticii În  prezent, informatica îsi  gaseste aplicatii în toate  domeniile vietii. Prezenta ei este puternic amplificata de impactul pe care îl are Internetul.  Reteaua la nivel mondial a revolutionat comunicarea dintre companii, logistica, mass media, dar si viata privata a fiecarui individ. Mai putin vizibil, dar totusi omniprezent, informatica si-a câstigat un loc  stabil pâna si în  aparatele casnice, ca de exemplu video recorder-ul sau masina de spalat, în care sunt  inglobate asa- numitele embedded Systems (sisteme inglobate), care asigura acestor aparate un comportament mai mult sau mai putin "inteligent". Computerele pot Computerele pot administra, proteja, transmite si prelucra o mare cantitate de date într-un timp scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operatii este necesara o interactiune complexa între  sistemele de hardware si de software, care reprezinta domeniile fundamentale de cercetare în  Informatica. Marele avantaj al sistemelor computationale consta în  capacitate lor de a prelucra în  mod schematic cantitati enorme de informatii la o viteza foarte mare. S-a încercat si  implementarea capacitatilor perceptive ale omului în  sistemele informatice, însa  pâna în prezent  cu un succes foarte limitat. Un exemplu în  aceasta directie îl constituie  sistemele de recunoastere a chipului uman, sau/si de luare a deciziior atunci când nu se  dispune de toate datele necesare. Astfel de procese sunt studiate de o ramura specializata a informaticii, inteligenta artificiala. Astfel, artificiala. Astfel, în anumite  discipline restrânse pot fi  obtinute deja rezultate remarcabile. Totusi nu se poate înca vorbi  despre o modelizare a inteligentei umane. Ca sistem stiintific fundamental, informatica are, la fel ca si matematica, implicatii profunde în  multe alte domenii ale stiintei. Daca prin matematica se întelege un  "sistem de gândire formal",  atunci informatica se concentreaza pe ceea ce este "formal realizabil", adica ceea ce este realizabil din punctul de vedere al masinii. Studierea problemelor informaticii poate sa se apropie foarte mult de filozofie. Back Capitolul3 Termenul informatica desemneaza stiinta procesarii sistematice a informatiei, în  special a procesarii cu ajutorul calculatoarelor. Termenul englez corespunzator este Computer este Computer Science (tradus: stiinta calculatoarelor). Istoric, informatica s-a dezvoltat ca stiinta din matematica, în  timp ce dezvoltarea primelor calulatoare îsi  are originea în  electrotehnica si telecomunicatii. De aceea, calculatorul reprezinta doar dispozitivul pe care sunt implementate conceptelor teoretice. Informaticianul olandez Edsger Dijkstra afirma: "În informatica  ai de-a face cu calculatorul, asa cum ai în  astronomie cu telescopul". Etimologie si istorie Termenul informatica provine din alaturarea cuvintelor informatie si matematica. Alte surse sustin ca provine din combinatia informatie si automatica. Alan Turing (1912- 1954)Istoria informaticii începe înainte de  momentul aparitiei computerului digital. Înainte  de anul 1920, termenul de "computer" se referea în l.  engleza la un o persoana care persoana care efectua calcule (un functionar). Primii cercetatori în  ceea ce avea sa se numeasca informatica, cum sunt Kurt Gödel,  Alonzo Church si Alan Turing, au fost interesati de problema computationala: ce informatii ar putea un functionar uman sa calculeze având hârtie si  creion, prin urmarirea pur si simplu a unei liste de instructiuni, atât  timp cât este  necesar, fara sa fie nevoie ca el sa fie inteligent sau sa presupuna capacitati intuitive. Una din motivatiile acestui proiect a fost dorinta de a proiecta si realiza "masini computationale" care sa automatizeze munca, deseori plictisitoare si nu lipsita de erori, a unui computer uman. În  perioada anilor 1940, când  masinile computationale au cunoscut o evolutie accelerata, termenul de "computer" si-a modificat semnificatia, referindu-se de acum mai degraba la masini, decât la  predecesorii sai predecesorii sai umani. [modifica] Importanta informaticii În  prezent, informatica îsi  gaseste aplicatii în toate  domeniile vietii. Prezenta ei este puternic amplificata de impactul pe care îl are Internetul.  Reteaua la nivel mondial a revolutionat comunicarea dintre companii, logistica, mass media, dar si viata privata a fiecarui individ. Mai putin vizibil, dar totusi omniprezent, informatica si-a câstigat un loc  stabil pâna si în  aparatele casnice, ca de exemplu video recorder-ul sau masina de spalat, în care sunt  inglobate asa- numitele embedded Systems (sisteme inglobate), care asigura acestor aparate un comportament mai mult sau mai putin "inteligent". Computerele pot administra, proteja, transmite si prelucra o mare cantitate de date într-un timp scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operatii este necesara o interactiune complexa între  complexa între  sistemele de hardware si de software, care reprezinta domeniile fundamentale de cercetare în  Informatica. Marele avantaj al sistemelor computationale consta în  capacitate lor de a prelucra în  mod schematic cantitati enorme de informatii la o viteza foarte mare. S-a încercat si  implementarea capacitatilor perceptive ale omului în  sistemele informatice, însa  pâna în prezent  cu un succes foarte limitat. Un exemplu în  aceasta directie îl constituie  sistemele de recunoastere a chipului uman, sau/si de luare a deciziior atunci când nu se  dispune de toate datele necesare. Astfel de procese sunt studiate de o ramura specializata a informaticii, inteligenta artificiala. Astfel, în anumite  discipline restrânse pot fi  obtinute deja rezultate remarcabile. Totusi nu se poate înca vorbi  despre o modelizare a inteligentei umane. Ca umane. Ca sistem stiintific fundamental, informatica are, la fel ca si matematica, implicatii profunde în  multe alte domenii ale stiintei. Daca prin matematica se întelege un  "sistem de gândire formal",  atunci informatica se concentreaza pe ceea ce este "formal realizabil", adica ceea ce este realizabil din punctul de vedere al masinii. Studierea problemelor informaticii poate sa se apropie foarte mult de filozofie. Back