5
CUPRINS
Argument: Despre Nevoia Unei Analize
Istorico - Metodologice a Empirismului în Efortul Gnoseologic/9
Partea I
Presupoziţiile Paradigmei Empiriste
Capitolul I. Începuturile şi Sfârşiturile/21
1.1. Despre Principiul cunoaşterii/21
§1. Căci tuturor le e dată opinia. Filosofia Eleată/23
§2. Simţurile – Preambul al descoperirii Logos-ului. Heraclit/30
§3. Limitele simţurilor în cunoaşterea adevărului. Anaxagoras/34
§4. Prima explicare empiristă a lumii. Atomiştii/35
§5. Senzualismul empirist antic. Sofiştii/39
1.2. Afirmarea Subiectivităţii/43
§1. Socrate şi naşterea Funcţiei de Conştiinţă/43
§2. Empirismul radical înseamnă subiectivitate radicală.
Cunoaştere şi Percepţie la Platon/46
1.3. Nihil est in intellectu quod non primus fuerit in sensu. Aristotel/52
1.4. Senzaţia este elementul primar al cunoaşterii. Filosofiile
Eleniste/58
Capitolul II. Modernitatea Timpurie/63
2.1. Începuturile raţionalismului modern. Afirmarea unei mathesis
universalis. Nicolaus Cusanus/65
2.2. Cunoaşterea empirică – Cunoaşterea autentică. Bernardino
Telesio/67
2.3. Limitele cunoaşterii empirice. Neputinţa înţelegerii unităţii şi
totalităţii. Giordano Bruno/69
2.4. Analiza modernă a senzaţiei. Prima afirmare a distincţiei calităţi
primare – calităţi secundare. Galileo Galilei/71
2.5. Calea cunoaşterii – Senzaţia; Metoda cunoaşterii - Inducţia.
Fr.Bacon/74
2.6. Statutul gnoseologic al Cogito-ului cartesian/80
2.7. De la empirismul lui Bacon la raţionalismul lui Descartes. Thomas
Hobbes/89
Cuprins
De sensu
Ciulei Tomita
www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com
6
Partea a II-a
Discursul despre Cum E Cu Putinţă Cunoaşterea?
Empirismul Clasic Anglo-Saxon
Capitolul III. John Locke/99
3.1. În loc de introducere: Determinarea cunoaşterii însăşi/99
3.2.Critica raţionalismului şi a Raţiunii ca facultate epistemologică
infailibilă/112
3.3. Întemeierea cunoaşterii pe experienţă/121
3.4. Critica Ineismului/130
3.5. Formarea Ideil